Albert Einstein (/ˈælbərt ˈaɪnstaɪn

Albert Einstein (/ˈælbərt ˈaɪnstaɪn/; German: [ˈalbɐt ˈaɪnʃtaɪn] ( listen); 14 March 1879 – 18 April 1955) was a German-born theoretical physicist and philosopher of science.[3] He developed the general theory of relativity, one of the two pillars of modern physics (alongside quantum mechanics).[2][4] He is best known in popular culture for his mass–energy equivalence formula E = mc2 (which has been dubbed "the world's most famous equation").[5] He received the 1921 Nobel Prize in Physics "for his services to theoretical physics, and especially for his discovery of the law of the photoelectric effect".[6] The latter was pivotal in establishing quantum theory.

Near the beginning of his career, Einstein thought that Newtonian mechanics was no longer enough to reconcile the laws of classical mechanics with the laws of the electromagnetic field. This led to the development of his special theory of relativity. He realized, however, that the principle of relativity could also be extended to gravitational fields, and with his subsequent theory of gravitation in 1916, he published a paper on the general theory of relativity. He continued to deal with problems of statistical mechanics and quantum theory, which led to his explanations of particle theory and the motion of molecules. He also investigated the thermal properties of light which laid the foundation of the photon theory of light. In 1917, Einstein applied the general theory of relativity to model the large-scale structure of the universe.[7]

He was visiting the United States when Adolf Hitler came to power in 1933 and, being Jewish, did not go back to Germany, where he had been a professor at the Berlin Academy of Sciences. He settled in the U.S., becoming an American citizen in 1940.[8] On the eve of World War II, he endorsed a letter to President Franklin D. Roosevelt alerting him to the potential development of "extremely powerful bombs of a new type" and recommending that the U.S. begin similar research. This eventually led to what would become the Manhattan Project. Einstein supported defending the Allied forces, but largely denounced the idea of using the newly discovered nuclear fission as a weapon. Later, with the British philosopher Bertrand Russell, Einstein signed the Russell–Einstein Manifesto, which highlighted the danger of nuclear weapons. Einstein was affiliated with the Institute for Advanced Study in Princeton, New Jersey, until his death in 1955.

Einstein published more than 300 scientific papers along with over 150 non-scientific works.[7][9] His intellectual achievements and originality have made the word "Einstein" synonymous with genius.[10]

Результаты (румынский) 1:

Albert Einstein (/ ˈælbərt ˈaɪnstaɪn /; Germană: [ˈalbɐt ˈaɪnʃtaɪn] (asculta); 14 martie 1879 – 18 aprilie 1955) a fost un fizician German-născut şi filozof al științei.[3] el a dezvoltat teoria generală a relativităţii, unul din cei doi piloni fizicii moderne (alături de mecanicii cuantice).[2][4] el este cel mai cunoscut în cultura populară pentru formula lui echivalența masă-energie E = mc2 (care a fost numit "ecuaţia de cele mai renumite din lume").[5] el a primit Premiul Nobel 1921 în fizică "pentru serviciile sale de la fizica teoretică, şi în special pentru descoperirea legii a efectul fotoelectric".[6] Acesta a fost esenţial în stabilirea teoriei cuantice.La începutul carierei sale, Einstein a crezut că mecanica newtoniană nu mai era suficient să împace legile mecanicii clasice cu legile din câmpul electromagnetic. Acest lucru a dus la dezvoltarea lui teoria relativității restrânse. Cu toate acestea, el a realizat că principiul relativității ar putea fi, de asemenea, extins la câmpuri gravitaționale, şi cu ulterioare teoria gravitației în 1916, a publicat o lucrare pe teoria generală a relativităţii. El a continuat să se confrunte cu probleme de mecanica statistică și teoria cuantică, care a condus la său explicaţii teoriei particulelor şi mişcare de molecule. El a investigat, de asemenea, proprietăţile termice de lumina care a pus bazele teoriei fotonice de lumină. În 1917, Einstein a aplicat teoria generală a relativităţii pentru modelul de structura la scară mare a universului.[7]El a fost de a vizita Statele Unite atunci când Adolf Hitler a venit la putere în 1933 şi, fiind evreu, nu merge înapoi în Germania, unde a fost profesor la Academia de Ştiinţe din Berlin. S-a stabilit în SUA, devenind un cetăţean American în 1940.[8] în ajunul de al doilea război mondial, a aprobat o scrisoare către președintele Franklin D. Roosevelt alertarea-l la potenţialul de dezvoltare a "extrem de puternic de bombe de tip nou" şi recomandând că SUA începe cercetări similare. Acest lucru în cele din urmă a dus la ceea ce ar deveni proiectul Manhattan. Einstein a sprijinit apărarea forţelor aliate, dar în mare măsură a denunţat ideea de a folosi nou descoperite fisiunii nucleare ca o armă. Mai târziu, cu filozof britanic Bertrand Russell, Einstein a semnat manifestului Russell-Einstein, care a subliniat pericolul de arme nucleare. Einstein a fost afiliat cu Institutul pentru studii avansate din Princeton, New Jersey, până la moartea sa în 1955.Einstein a publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice cu peste 150 de lucrări non-ştiinţifice.[7][9] realizările intelectuale şi originalitatea au făcut cuvântul "Einstein", sinonim cu geniu.[10]

Результаты (румынский) 3:

Albert acest calambur ce aminteşte ( /ˈÆLBƏRT ˈAɪNSTAɪN/; Germană: [ˈALBɐT ˈAɪNƩTAɪN] (control auditiv); 14 Martie 1879 - 18 aprilie 1955) a fost un fizician German născut teoretică şi filozof de stiinta. [ 3] el a dezvoltat teoria relativităţii generale, unul din doi piloni de fizicii moderne (pe lângă mecanică cuantică).[ 2] [ 4] El este cel mai cunoscut in cultura populara lui pentru masa-energie echivalenta formula E = mc2 (care a fost supranumit "cel mai faimos din lume ecuaţia" ) . [ 5] a primit 1921 Premiul Nobel in fizica - pentru serviciile sale pentru fizica teoretică, şi în special pentru descoperirea legii a celulei fotoelectrice efect" . [ 6] acesta a fost cardinal în stabilirea quantum teoria.

Adresele inAproape de începutul carierei sale, acest calambur ce aminteşte că-newtoniene mecanică nu mai era suficient pentru a reconcilia legile de pestă mecanică cu legile câmpului electromagnetic. Aceasta a condus la dezvoltarea teoriei sale speciale de relativitate. Si-a dat seama, totuşi, că principiul relativităţii ar putea fi, de asemenea, extins la câmpurile gravitaţionale,Şi cu teoria lui ulterioare ale gravitaţiei în 1916, el a publicat o hârtie pe care teoria relativităţii generale. El a continuat să trataţi cu probleme de statistică mecanică şi teoria cuantică, care au condus la teoria lui explicatii de particule şi de mişcare a moleculelor. El a cercetat de asemenea, proprietăţile termice de lumină care stabilite de fundaţie a foton principiul de lumină. În 1917,Acest calambur ce aminteşte de aplicat teoria relativităţii generale la modelul pe scară largă de structura a universului. [ 7]

era vizitând Statele Unite când Adolf Hitler a venit la putere in 1933 si, fiind Evreu, nu ma intorc in Germania, unde fusese profesor la Academia de stiinte Berlin. Se aseza în S. U. A. , devenind un cetatean American în 1940. [ 8] În ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial,El a vizat o scrisoare presedintelui Franklin D. Roosevelt alertare-l la posibilitatile de dezvoltare a "extrem de puternic bombe de un tip nou" şi recomandarea ca S. U. A. incepe similar cercetare. Acest led in cele din urma la ceea ce ar fi devenit cu Proiectul Manhattan. Acest calambur ce aminteşte acceptate apararea fortelor aliate, dar în mare măsură denunţat ideea de cu ajutorul nou descoperit fisiunea nucleara ca o arma.Mai târziu, cu British Sugar filozof Bertrand Russell, semnat acest calambur ce aminteşte de Russell-acest calambur ce aminteşte Manifest, care a evidenţiat un pericol de arme nucleare. Acest calambur ce aminteşte era afiliat cu institutul pentru studiu avansat în Princeton, New Jersey, până la moartea sa in 1955.

acest calambur ce aminteşte publicat mai mult de 300 acte ştiinţific împreună cu peste 150 de lucrari stiintifice.[ 7] [ 9] realizarile sale intelectuale şi originalitate au făcut cuvântul "acest calambur ce aminteşte" sinonim cu geniu. [ 10]