Somerset Maugham - The Luncheon I c

Somerset Maugham - The Luncheon
I caught sight of her at the play and in answer to her beckoning I went over during the interval and sat down beside her. It was long since I had last seen her and if someone had not mentioned her name I do not think I would have recognized her. She addressed me brightly.
"Well, it's many years since we first met. How time flies! We are not getting any younger. Do you remember the first time I saw you? You asked me to, luncheon."
Did I remember?
It was twenty years ago and I was living in Paris. I had a tiny apartment in the Latin Quarter' and I was earning barely enough money to keep body and soul together. She had read a book of mine and had written to me about it. I answered, thanking her, and presently I received from her another letter saying that she was passing through Paris and would like to have a chat with me; but her time was limited and the only free moment she had was on the following Thursday. She asked me if I would give her a little luncheon at Foyot's. Foyot's is a restaurant at which the French senators eat and it was so far beyond my means that I had never even thought of going there. But I was flattered and I was too young to say no to a woman. I had eighty francs to live on till the end of the month and a modest luncheon should not cost more than fifteen. If I cut out coffee for the next two weeks I could manage well enough.
I answered that I would meet her at Foyot's on Thursday at half past twelve.
She was not so young as I expected and in appearance imposing rather than attractive. She was in fact a woman of forty, and she gave me the impression of having more teeth, white and large and even, than were necessary for any practical purpose. She was talkative, but since she seemed inclined to talk about me I was prepared to be an attentive listener. I was startled when the menu was brought, for the prices were a great deal higher than I had expected. But she reassured me.
"I never eat anything for luncheon," she said.
"Oh, don't say that!" I answered generously.
"I never eat more than one thing. I think people eat too much nowadays. A little fish, perhaps. I wonder if they have any salmon."
Well, it was early in the year for salmon and it was not on the menu, but I asked the waiter if there was any. Yes, they had a beautiful salmon, it was the first they had had. I ordered it for my guest. The waiter asked her if she would have something while it was being cooked.
"No," she answered, "I never eat more than one thing. Unless you had a little caviare.' I never mind caviare."
My heart sank a little. I knew I could not afford caviare, but I could not tell her that. I told the waiter by all means to bring caviare. For myself I chose the cheapest dish on the menu and that was a mutton chop.
"I think you're unwise to eat meat," she said. "I don't know how you can expect to work after eating heavy things like chops. I never overload my stomach."
Then came the question of drink.
"I never drink anything for luncheon," she said.
"Neither do I," I answered promptly.
"Except white wine," she went on as though I had not spoken. "These French white wines are so light. They are wonderful for the digestion."
"What would you like?" I asked her.
"My doctor won't let me drink anything but champagne." I think I turned a little pale. I ordered half a bottle. I mentioned casually that my doctor had absolutely forbidden me to drink champagne.
"What are you going to drink, then?"
"Water."
She ate the caviare and she ate the salmon. She talked gaily of art and literature and music. But I wondered what the bill would come to. When my mutton chop arrived she said:
"I see that you're in the habit of eating a heavy luncheon. I'm sure it's a mistake. Why don't you follow my example and just eat one thing? I'm sure you'd feel much better then.

Результаты (румынский) 1:

Somerset Maugham - prânz Am prins ochii ei la joc şi răspuns la ei beckoning au trecut în timpul intervalului şi se aşeză lângă ea. A durat mult deoarece am vazut ultimul ei şi dacă cineva nu a menţionat numele ei nu cred că mi-ar au recunoscut-o. Ea adresează-mi viu. "Ei bine, e multi ani deoarece am întâlnit prima dată. Cum zboară timpul! Noi nu sunt obtinerea orice tineri. Îţi aminteşti prima dată te-am văzut? Mi-ai cerut să, masa." A făcut mi-aduc aminte? A fost douăzeci de ani în urmă şi am fost trăiesc în Paris. Am avut un apartament mic în cartierul Latin "şi am fost câştiga bani abia suficient pentru a menţine corpul şi sufletul împreună. Ea a citit o carte a mea şi a scris pentru a-mi despre asta. I-am răspuns, mulţumindu-i, şi în prezent am primit de la ei o altă scrisoare spunând că ea a fost trece prin Paris şi ar dori să aibă un chat cu mine; dar timpul ei a fost limitat şi numai gratuit momentul în care ea a avut a fost pe următoarele joi. Ea ma întrebat dacă mi-ar da ei un mic dejunul la Foyot pe. Foyot pe este un restaurant la care senatorii francez mânca şi a fost atât de departe dincolo de mijloc mea, care nici macar nu am gandit de a merge acolo. Dar am fost flatat şi am fost prea tânăr pentru a spune nu la o femeie. Am avut optzeci de franci să trăiesc până la sfârşitul lunii şi un prânz modeste nu trebuie să costa mai mult de cincisprezece ani. Dacă am făcut cafea pentru următoarele două săptămâni, aş putea gestiona destul de bine. I-am răspuns că am s-ar întâlni ei la Foyot pe joi la jumătate trecut doisprezece. Ea nu a fost atât de tineri ca am aşteptat şi în aparenţă impunatoare, mai degrabă decât atractive. Ea a fost de fapt o femeie de patruzeci de ani, şi ea mi-a dat impresia de a avea mai multe dintii, alb şi mari şi chiar, decât erau necesare pentru orice scop practic. Ea a fost vorbaret, dar deoarece ea părea înclinat pentru a vorbi despre mine am fost pregătit pentru a fi un ascultator atent. Am fost surprins atunci când a fost adus meniul, pentru prețurile au fost mult mai mare decât am avut de aşteptat. Dar ea ma asigurat. "Eu nu mănâncă niciodată ceva pentru prânz," a spus ea. "Oh, nu spun că!" Am răspuns cu generozitate. "Niciodată nu mânca mai mult decât un singur lucru. Cred că oamenii mananca prea mult in zilele noastre. Un pic de peşte, probabil. Mă întreb dacă au nici somon." Ei bine, a fost la începutul anului pentru somon şi nu a fost în meniul, dar am cerut chelnerul dacă a existat nici. Da, au avut un somon frumoase, a fost primul ei au avut. Am comandat-o pentru invitatul meu. Chelnerul întrebat-o dacă ea ar avea ceva în timp ce ea a fost fiind gătite. "Nu", a răspuns, "niciodată nu mânca mai mult decât un singur lucru. Dacă nu aţi avut icre un pic. " Eu niciodată nu minte icre." Inima mea sa scufundat un pic. Ştiam că nu am putut permite icre, dar nu am putut spune că. I-am spus ospatarul prin toate mijloacele pentru a aduce icre. Pentru mine am ales vasul mai ieftin în meniul şi că a fost un cotlet de oaie. "Cred ca esti înţelept să mănânce carne," a spus ea. "Nu ştiu cum vă puteţi aştepta să lucreze după ce mănâncă lucruri grele ca cotlet. Eu niciodată nu supraîncărcaţi stomacul meu." Apoi a venit întrebarea de băutură. "Niciodată nu beau nimic pentru prânz," a spus ea. "Nici nu mă," am răspuns prompt. "Cu excepția vinului alb," ea a continuat ca si cum nu am avut vorbit. "Aceste vinuri albe franceză sunt atât de lumina. Acestea sunt minunat pentru digestie." "Ceea ce doriţi?" Am întrebat-o. "Medicul meu nu va lasa-ma sa bea ceva, dar şampanie." Cred că m-am întors un pic palid. Am comandat o jumătate de sticlă. Am menţionat ocazional că doctorul meu a avut interzis absolut mine să bea şampanie. "Ce ai de gând să bea, apoi?" "Apa." Ea a mâncat icre şi ea a mâncat somon. Ea a vorbit mihnea ghimbasan de artă şi literatură şi muzică. Dar m-am întrebat de ce proiectul de lege va veni la. Când meu cotlet de oaie a ajuns ea a spus: "Văd că sunteţi în obiceiul de a manca un prânz grele. Sunt sigur că este o greşeală. Ce nu vă urmaţi exemplul meu şi mânca doar un singur lucru? Sunt sigur că te-ar simţi mult mai bine atunci.

Результаты (румынский) 2:

Somerset Maugham - dejunul
am zărit-o la jocul și ca răspuns la făcut semn ei m-am dus pe timpul intervalului și se așeză lângă ea. A fost mult timp de când am văzut ultima dată o și dacă cineva nu ar fi menționat numele ei nu cred că i-ar fi recunoscut. Ea adresat mă viu.
"Ei bine, e de mulți ani de când ne-am întâlnit prima oară. Cum zboară timpul! Noi nu întineresc. Îți amintești prima dată când te-am văzut? Atunci mi-a cerut să, prânz."
Am aminte?
E a fost acum douăzeci de ani și locuiam la Paris. Am avut un apartament mic în Cartierul Latin "și am fost abia dacă câștigă pentru bani pentru a menține trup si suflet împreună. Ea a citit o carte de-a mea și a scris cu mine despre asta. I-am răspuns, mulțumindu-i, iar în prezent am primit de la ea o altă scrisoare spunând că ea trecea prin Paris și ar dori să aibă o discuție cu mine; dar timpul ei a fost limitată și singurul moment liber a avut a fost pe următorul joi. Ma întrebat dacă mi-ar da o un pic prânz la lui Foyot. A Foyot este un restaurant la care senatorii francezi mânca și a fost atât de mult dincolo de mijloacele mele pe care am avut niciodată nici gândit de a merge acolo. Dar am fost flatat și am fost prea tânăr pentru a spune nu la o femeie. Am avut optzeci de franci să trăiască pe până la sfârșitul lunii și un prânz modest nu ar trebui să coste mai mult de cincisprezece. Dacă aș tăia cafea pentru următoarele două săptămâni am putut gestiona destul de bine.
I-am răspuns că eu o va întâlni pe a lui Foyot, joi, la douăsprezece și jumătate.
Nu era așa de tânăr ca m-am asteptat si în aparență de impunere, mai degrabă decât atractiv. Ea a fost, de fapt, o femeie de patruzeci de ani, și ea mi-a dat impresia de a avea mai mulți dinți, albi și mari și chiar, decât au fost necesare pentru orice scop practic. Era vorbăreț, dar din moment ce părea înclinat să vorbească despre mine a fost preparat pentru a fi un ascultător atent. Am fost uimit când meniul a fost adus, pentru prețurile erau mult mai mare decât am avut de asteptat. Dar ea ma asigurat.
"N-am mânca nimic pentru masa de prânz", a spus ea.
"Oh, nu spune asta!" I-am răspuns cu generozitate.
"N-am mânca mai mult de un singur lucru. Cred ca oamenii mananca prea mult în zilele noastre. Un pește mic, poate. Mă întreb dacă au un somon."
Ei bine, a fost la începutul anului de somon și nu a fost pe meniu, dar l-am întrebat pe chelner dacă era cazul. Da, au avut un somon frumos, a fost prima au avut. Am comandat pentru invitatul meu. Chelnerul a întrebat-o dacă ar avea ceva în timp ce era gătită.
"Nu", a răspuns ea, "nu am mânca mai mult de un singur lucru. Dacă nu ai avut un pic de icre." N-am minte icre. "
Inima mea sa scufundat un pic. Știam că nu am putut obține icre, dar nu i-am putut spune asta. I-am spus chelnerul prin toate mijloacele pentru a aduce icre. Pentru mine am ales cel mai ieftin vasul pe meniu și că au avut un cotlet de oaie.
"Cred că ești înțelept să mănânce carne", a spus ea. "Nu știu cum vă puteți aștepta să lucreze dupa ce mananca lucruri grele, cum ar fi cotlet. N-am supraîncărcați stomacul meu."
Apoi a venit întrebarea bea.
"N-am bea nimic pentru prânz", a spus ea.
"Nici eu, "I-am răspuns prompt.
"Dacă vin alb", a continuat ca și cum nu am vorbit. "Aceste vinuri albe franceză sunt atât de ușor. Ele sunt minunate pentru digestie."
"Ce doriți?" Am întrebat-o.
"Medicul meu nu mă lasă să beau ceva, dar șampanie." Cred că m-am întors un pic palid. Am comandat o jumătate de sticlă. Am menționat întâmplător că medicul meu a avut absolut mă interzis să beau șampanie.
"Ce ai de gând să bea, apoi?"
"Apa".
Ea a mâncat icre și a mâncat somon. Ea a vorbit vesel de artă și literatură și muzică. Dar m-am întrebat ce proiectul de lege va veni la. Când cotlet mea carne de oaie a ajuns ea a spus:
"Văd că ești în obiceiul de a mânca un prânz greu Sunt sigur că este o greșeală ce nu urmezi exemplul meu și să mănânce doar un singur lucru sunt sigur..? te-ai simti mult mai bine atunci.

Результаты (румынский) 3:

Somerset Maugham - Tavii
I o zari pe la joc şi în răspunsul facandu-am dus în timpul intervalului şi se aşeză lângă ea. De multa vreme am o văzuse ea şi dacă cineva nu a pomenit numele ei nu cred că i-ar fi recunoscut-o. Ea mi-a adresat vesel.
"bine, multi ani de cand am intalnit prima data. Cum timpul zboara! Noi nu ajungem.Vă amintiţi prima data am vazut? Te-a rugat, tavii."
Am uitat?
era acum douăzeci de ani şi am fost de viaţă în Paris. Am avut un mic apartament în Latin" si am fost câştigaţi de bani pentru a păstra abia trup şi suflet împreună. Ar fi citit o carte de a mea si a scris la mine despre ea. Am raspuns, mulţumindu-i,Şi deodată am primit de la ea o alta scrisoare a spune că ea a fost care trece prin Paris şi ar dori să aibă un chat cu mine; dar timpul ei era limitată şi numai în clipa libera a fost pe următoarele joi. Intreba ea pe mine dacă am să dau un pic la Foyot Notesul lui.Foyot este un restaurant la care senatorii francezi mânca şi a fost atât de mult dincolo de ajutorul meu ca niciodata nu am gindit chiar de a merge acolo. Dar am fost magulita si am fost prea tânăr pentru a spune nu la o femeie. Am avut optzeci de franci francezi de a trăi până la sfârşitul lunii şi un modest tavii nu ar costa mai mult de cincisprezece. Dacă aş tăia cafea pentru următoarele două săptămâni am putea gestiona destul de bine.
Am raspuns ca voi întâlni-la-Foyot joi de la douasprezece si jumatate.
nu era atat de tanar ca am aşteptat şi în aspect impunerea mai degrabă decât atractive. Ea era de fapt o femeie de patruzeci şi ea mi-a dat impresia de mai multe dinţi, alb şi mari şi chiar, decât a fost necesar pentru orice practică de scop. Ea a fost vorbaret,Dar deoarece ea părea să înclinaţi să vorbim despre mine am fost pregatit pentru a fi un ascultător. Am fost surprins atunci când meniul era adus pentru preturile au fost mult mai mare decat ma asteptam. Dar se linişti de mine.
"I mânca niciodată nimic pentru pranzul, spuse ea.
"Oh, nu spune asta!" Am raspuns generos.
"I mânca niciodată mai mult de un lucru. Cred că oamenii mănâncă prea mult in zilele noastre. Un pic de peşte,Probabil. Mă întreb dacă au un somon."
bine, era inca devreme în anul pentru somon şi nu era în meniu, dar am intrebat chelnerul daca a existat o. Da, au avut o frumoasa somon, era prima au avut-o. Am comandat pentru oaspetele meu. Chelnerul o intreba daca ar fi ceva în timp ce acesta a fost fiert.
"Nu", raspunse ea, i mânca niciodată mai mult de un lucru.Dacă nu aţi avut un pic caviare". Eu nu contează caviare."
inima mea se prelinse un pic. Stiam ca nu isi putea permite caviare, dar nu am putut spune ca o. I-am spus chelnerul prin toate mijloacele pentru a aduce caviare. Eu am ales ieftine cuptor pe meniul şi că a fost un carnat tocaţi.
"cred că eşti neînţelept să mănânce carne, spuse ea.- Nu ştiu cum vă puteţi aştepta să lucreze după ce mănânci lucrurile grele ca cotlete. Eu nu supraîncărcaţi niciodată stomacul meu."
Apoi a venit întrebarea de băutură.
"Eu nu bea ceva pentru pranzul, spuse ea.
"nici nu I-am raspuns prompt.
"Cu excepţia vin alb, continua ea de parca eu nu mai vorbise. - aceste vinuri albe franceze sunt atat de lumina. Acestea sunt minunate pentru digestia."
"Ce doriţi?" Am intrebat-o.
"doctorul meu nu va lasa-ma bea ceva dar sampanie." Cred că am rotit puţin palid. Am comandat o jumatate de sticla. Am menţionat firesc ca doctorul meu a avut absolut interzis sa beau sampanie.
"Ce vei bea?
"Apă."
a mâncat caviare şi a mâncat de somon. Vorbea veselă de arta si literatura şi muzică. Dar am intrebat de ce proiectul de lege ar veni la.Când tocaţi carne meu a sosit ea:
"vad ca esti în obiceiul de a manca o grea tavii. Sunt sigur că este o greşeală. De ce nu te urmeze exemplul meu şi mânca doar un lucru? Sunt sigur că vei simti mult mai bine apoi.